Ne-au atacat cibernetic !

Ete fleoșc !

Trec cîteva zile de la avertismentul sereistic, zbang, vine atacul cibernetic.

Se întîmplă în contextul năvalei statiste (cu America în frunte, normal) pentru o legislație tot mai restrictivă în tot ce privește libertatea individului, pentru supraveghere permanentă într-un stil polițienesc agresiv, pentru căluș pus internetului și, mai ales, internauților, ăia de țin la suveranitate, de exemplu, deveniți „teroriști” dacă nu pun botul la minciunile oficiale sau dacă nu rămîn cu el larg deschis a uimire beată la informațiile televizistice ce ne transformă societățile, zi de zi, în idiotocrații.

Întotdeauna am considerat că serviciile de informații românești primesc prea puțini bani, dar dacă urmează să fie aruncați și mai „cu spor” pe vînare de vînt, eventual în beneficiul altora, de exemplu pe consultanță și echipamente… ca să ce? Să protejeze noul sistem birocratic computerizat, ineficient și bugetivor, dezumanizat, paravan pentru vînturare de minciuni cu iz „statistic”, „științific”, mască hilară a „accesului liber la informație”, labirint în care se pierde pînă și ideea de responsabilitate. Măreț.

4 comentarii

  1. Il stiam.

    Ce crezi, „turismul” economic al iugoslavilor inspre Germania si alte tari, inainte de ruperea Iugoslaviei, i-a „pregatit” mental sa distruga experimentul prin exacerbarea individualismului si simplificarea inevitabila la care recurge omul desprins de locul de bastina vreme de ani de zile ? Asta ca un paralelism modern la faliile national-religioase.

  2. Nu, nu cred, pentru ca spre deosebire de turci, si la fel ca italienii, in marea lor majoritate Iugoslavii nu au dorit sa ramana in Germania. S-au dus acolo sa faca bani, insa pentru a se aranja acasa.

    Ma intreb in acest context – romanii oare ce tip „turisti economic” sunt. Sau se reduce totul pana la urma la nivel absolut de saracie din tara mama?

    1. Nu, știu că se întorceau acasă, își făceau sau cumpărau case frumoase. Întreb dacă nu cumva se molipseau de „microbul” self-made-man-ului, cel care își îndrăgește gospodăria, dar idealizează posibilitatea de a se descurca de unul singur tocmai pentru că, în condiții nu chiar la limită, pe un teren de joc strict economic, el s-a descurcat. O desțărare mai subtilă, ceva care minează coeziunea aia tradițională dată de trăitul continuu în locul de baștină. Nu cred că e ceva permanent, dar poate fi suficient. Pînă la urmă, apartenența se verifică cînd ești dispus să riști tot pentru alții pe care îi consideri însă ai tăi.

      Nivelul de sărăcie are un efect devastator. Mă întreb cîți conștientizează că nu poți să faci bani în altă parte, să te întorci acasă cu suficient pentru a trăi decent, dar să speri că se va schimba ceva în bine cît timp nu se pot face bani la tine acasă. Cauza care te forțează să pleci în altă parte nu va fi anulată de efectul ei direct.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s