Nu mă miră că s-a procedat, brusc, la o nouă răscolire mediatică pe tema „descentralizării”.

Intențiile guvernării, categoric criminale, USL sînt îngrozitoare pentru viitorul țării. De fapt, nu va mai exista niciun viitor deoarece nu va ma exista nicio Românie.

Nu trebuie să mă creadă cineva, nu mai va trece mult timp și vor simți toți.

Asta nu e descentralizare, se pune la cale pulverizarea statului român. Înțeleg că, odată cu eliminarea ultimelor surse de venit prin înstrăinarea ultimelor surse de bani, altele decît taxele (care oricum nu rezolvă nimic din hemoragia pe care o produc companiile străine), statul român nu va mai avea bani, dar ruperea unității statului în toate planurile – politic, financiar, educațional – nu se poate accepta. Totuși, se acceptă. Ca să nu zic că, după părerea mea, cei mai mulți n-au încă habar sau nu înțeleg ce ni se pregătește.

Vin tot felul de aleși usliști, absolut interschimbabili, și  repetă că și-au „asumat” descentralizarea în fața electoratului, în campania electorală. Adică, ar fi legați de onoarea lor de reprezentanți ai națiunii să aplice vrerea electoratului. Abjecția le este, desigur, dată la pachet prin îndoctrinarea (să-i zic așa) pe linie de partid, instructaj calat pe cîteva fraze tip livrate, probabil, de consilierea străină pentru imagine care, hai să mă exprim mai direct, dresează maimuțele astea.

Și-au asumat terminarea autorității centrale a statului în aproape toate formele sale, cică. Mai precis, așa traduc trădătorii ăștia: trei idei vagi despre descentralizare lansate atunci, ar însemna aprobare venită de la electorat pentru devastarea, pentru spulberarea statului pe care o pun la cale odată aleși.

Nu vreau să închei în niciun fel postarea. Concluziile nu se mai pot trage într-un text de blog, devin tot mai conștient de asta.