Unde, în forme embrionare sau puțin diferite, s-a manifestat deja. Ultima dată în iarna pre-uslistă, cu ultrașii echipelor de fotbal gata să facă revoluție (sau contrarevoluție – nu era clar), oricum ca nuca-n perete, numai bine pentru a justifica represiunea brutală, la o adică.

This is Kiev’s Waco – and a perfect analogy it is, indeed. Here we have a group of people – pro-Russian Ukrainians – who have been so demonized in the Western media that this mass murder is being framed as if the victims deserved it. They were executed by government officials in Kiev – imagine the Ukrainian version of Janet Reno – acting in concert with US officials in Washington, who no doubt gave the green light to the Ukrainian „anti-terrorist” operation in the first place. Like the Waco massacre, the Odessa mass murder was a political act designed to demonstrate the raw power of a State – and to serve as a warning to those who would defy its power. ( Odessa: Ukraine’s Waco ) [sublinierea îmi aparține]
––

Provocation gone wrong: Murky forces instigating Odessa violence?

Eu n-aș zice că provocarea gone wrong ci foarte right (joc de cuvinte voit). Concluzia pe care mi-o însușesc rămîne cea subliniată mai sus: masacrul de la Odesa a fost un act politic conceput pentru a demonstra forța brută a Statului și pentru a servi drept avertisment pentru cei ce doresc să-i sfideze puterea. Desigur, atunci cînd avem de-a face cu un stat util, altfel poate fi făcut țăndări cu același cinism criminal.