În urmă cu 4 ani, tot în noiembrie, scriam în Consiliul :

„Mi-a plăcut de un bărbat în putere aflat în mulțimea de oameni care aștepta să ajungă la moaștele Sfîntului Mina. Întrebat pentru ce se află acolo, omul a răspuns că a venit să se roage pentru a ne recăpăta România. Simplu.

În vremea aceasta, măscăriciul care jură strîmb se tîra în fața Consiliului Investitorilor Străini (!?), în traducere, pentru că denumirea oficială e, bineînțeles, în engleză. Ce FIC (engleză) sau CIS (română), să fim serioși, avem de a face cu consiliul colonial.”

Măscăriciul era Băsescu.
Măscăriciul nou e Johannis, pus șef, noaptea, printr-un fel de contract de manageriat privat, peste statul român.

Țara și-o ia înapoi Consiliul, probabil nemulțumit de randamentul managementului anterior.

Nu știm încă dacă Johannis nu e pus, mai degrabă, pe post de lichidator șef.

Sfîntul Mare Mucenic Mina, sfînt ortodox, nu e bine văzut: „De Dumnezeul meu nu mă voi lepăda. Al lui Hristos am fost, sunt și voi fi și idolilor voștri nu voi jertfi, nici le voi pleca genunchiul meu„
O atitudine condamnată cu cruzime de către stăpîni. Atunci ca și acum.

Nu cred că inteligenții de feisbuc se vor duce să se roage la el.
În caz de lichidare, urmează a fi priviți ca liabilities de care trebuie să te descotorosești cît mai repede. Ei se cred, desigur, most valuable assets. Vor fi surprinși.