Prima parte s-a desfășurat în noiembrie, cînd cu revoluția de feisbuc, un psyop în colaborare, româno-străinez. Partea a doua ne-a fost anunțată de atunci, iar metoda, terorismul dna-ist, nu reprezenta nici ea un mare secret.

Întrebarea de bază:  de ce vor americanii debarcarea lui Ponta ? Pentru că fără ok-ul lor nu ar putea nemții să-și facă de cap. Care americani știm. Nu știm de ce li se lasă, cu atîta iresponsabilă ușurință, globaliștilor soros inițiativa în politica externă americană sau, cel puțin, în anumite zone, cum ar fi Europa de est.

Știm că miza, acum, nu e dominarea și stoarcerea României, asta se întîmpla oricum. Miza e antrenarea în războiul împotriva Rusiei, dacă nu cumva chiar ni se rezervă oroarea de a-l declanșa în forma deschisă prin implicarea României în Transnistria. Ceva arde, ceva trebuie să se încadreze într-un calendar fixat pe aiurea, indiferent că stabilirea acestui calendar s-a făcut de niște minți iraționale, posedate.

Nu știm exact cum se poziționează Ponta în problema intervenției directe în conflictul cu rușii sau ce influență are asupra PSD în această privință, dar semnele arată  că încurcă pe cineva. Eu cred că, în ciuda cedărilor diverse de care se face vinovat, nu e dispus să arunce țara într-o aventură suspect de riscantă. Jenă pe care veneticii din nPNL nu o au.

Despre banda lui Górghiu… toată sila, niște penibile gunoaie trădătoare de țară. Pe față. Ce să te aștepți de la o adunătură călărită de venetici, în definitiv.

Uitam să menționez de nebunul de serviciu, zbuciumatul Shaka, urmărit la el acasă de justiție – dar nu contează, nu-i așa ? – numit guvernator al regiunii Odesa de junta de la Kiev. Adică exact pe granița cu România și Rep. Moldova.

Dumnezeu să ne apere !
––

O remarcă, mai mult pentru mine. Pus în fața unei alegeri forțate, între alde Ponta și alde Górghiu, nu am cum să nu greșesc față de sufletul meu, indiferent ce aleg. Ideal ar fi să nu mă bag, la fel ca atunci cînd nu votez. Doar că, acum, efectele vor fi imediate, nu vom avea deloc timp la dispoziție, iar războiul ar fi mai rău ca mizeria actuală. Operez cu următorul criteriu:  îi prefer pe cei împotriva cărora observ cea mai mare mobilizare externă, inclusiv și mai ales „profesionist” externă. În plus, e evident că avem de a face cu o criză artificială, nici vorbă de o reacție cu adevărat națională împotriva sistemului brucanist.