How I met the man who became the Islamic State’s military No. 1

Subiect dezbătut pe larg în discuția de aici (Scott Horton – Mitchell Prothero). Cam de la minutul 20.

Băiatul s-a antrenat cu trupele speciale americane pe vremea cînd era militar în armata Georgiei. Deși autorul crede că nu a fost lucrat de americani, discuția relevă elemente foarte interesante din viața, aventurile și conexiunile individului, cecen din Georgia, cu părinți creștini (Abu Omar al Shishani după numele său de război).

Interesantă partea în care se menționează că radicalizarea tineretului din Caucaz, cu bani și propagandă saudită, a făcut ca rezervorul de elemente care puteau fi recrutate pentru cauză, destinat să alimenteze lupta împotriva Rusiei, odată ce insurecția de pe acolo a fost zdrobită, inevitabil trebuia să se reverse în alte părți.

Nu chiar la întîmplare, se pare, regimul din Siria fiind singurul aliat real al Rusiei în Orientul Mijlociu.

Nici peste rolul Turciei, menționată în discuție, nu cred că trebuie trecut prea ușor cu vederea.
––

ISIS Leader Omar al-Shishani Fought Under US Umbrella as Late as 2013

„Okaidi’s subsequent victory speech at Menagh proves that Okaidi, while on the US government’s Syria support payroll, fought alongside and publicly praised ISIS fighters (calling them “heroes”), and presumably exercised some degree of operational command over them. There is no mistaking the documented facts of the Menagh campaign: in the summer of 2013 the rising Islamic State of Iraq and Sham and the FSA fought as one, with a unified command structure, which happened to have direct US backing.”