N-au trecut cîteva ore de la postările anterioare pînă ce, cu precizia lipsei de improvizație, protestatarii se adunaseră la acțiune de seară împotriva parlamentului.
Actul de protest fiind unul legitim, indiferent de motiv, dacă se exprimă în limitele legii, desigur, ar trebui să nu mai lase loc la comentarii.
Doar că nu avem de a face cu un protest onest. Nu mă refer la durerea unor părinți speculată de niște ticăloși. Mă refer la acțiunea concertată împotriva parlamentului național.
În ultimele zile, doi incitatori periculoși tulbură grav ordinea constituțională. Cei amintiți în titlu, cu un plus de gravitate pentru funcționara statului Kovesi.
Nu au niciunul dintre ei dreptul să interpreteze, să conteste, să eticheteze o decizie a uneia din camere. Nu au dreptul să sugereze o linie de acțiune sau o conduită pentru membrii parlamentului.
În cazul lui Kovesi interdicția este absolut obligatorie, iar individa trebuie demisă imediat.
În cazul lui Johannis, pe partea în care susține că ar dori să vadă modificări constituționale, în viitor, cu privire la imunitatea celor aleși, are dreptul să-și exprime punctul de vedere. Nu are însă niciun drept să se exprime, din funcția de președinte, nu ca particular la o bere, asupra calității morale sau asupra presupuselor vinovății ale membrilor aleși ai celei mai importante instituții politice a țării.
Amîndoi au incitat opinia publică împotriva parlamentului, ca instituție, atacînd-ul in corpore.
De o maximă gravitate ar fi revenirea asupra votului în cazul Oprea, echivalentă cu cedarea la o presiune ilegală și nelegitimă.
Chiar și demisia lui Oprea în actualul context ar reprezenta un act iresponsabil, dar fiind vorba, la limită, de un act de voință persoanală, asta e, ne putem face că ignorăm presiunile asupra persoanei. Nu însă și asupra parlamentarului.
Cei doi instigatori nu acționează la întîmplare, observație care nu poate scăpa niciunei persoane cu un minim interes pentru cele ce se întîmplă de la lovitura de stat feisbucistă încoace.
Cazul Oprea e o supă reîncălzită preelectoral, ceea ce nu ar fi complet anormal în spiritul jegos al campaniilor electorale, doar că implicarea procuraturii și a președinției transformă totul într-o violare flagrantă a ordinii constituționale.
Evident că Johannis, de exemplu, e gata să renunțe la imunitate. Doar de asta a fost fb-ales. Ce-mi pasă mie de persoana fizică Johannis ! Individul ar vrea să elimine măsuri de protecție absolut necesare pentru existența separației puterilor în stat și, în același timp, pentru menținerea ierarhiei normale într-o republică democratică, cu instituția reprezentanților aleși – parlamentul – la conducerea cetății.
Evident că instigatorii, împreună cu compania de sunete a noului PNL, la care se alătură din frică sau vinovat și cîte un Dragnea, fac ce fac și tot împing în față, ca pe o acută necesitate, tot felul de bazaconii care ar trebui, musai, să ducă la modificarea constituției. Constituția fiind realmente ultimul obstacol înaintea dezintegrării definitive a statului român. Dar de ce bazaconia să nu fie și extrem de ticăloasă ? Păi, nu ? Păi, da, taică Soros.
Nu insist pe imbecilitatea ideei de anulare a imunității parlamentare. Unii și-au pierdut capul (prin tăiere, nu prin îndoctrinare de 3 luni peste baltă sau la Budapesta) pentru a apăra dreptul celor care vor veni după ei să facă legi fără amenințarea satîrului regal (după vremuri se înlocuiește regal cu forma de despotism adecvată).
Oribil. Iar cei doi instigatori, nu numai că nu sînt arestați – Kovesi sau definitiv compromiși politic – Johannis, ne sînt prezentați drept repere de moralitate și de exercitare onorabilă, ba chiar competantă, a funcției. Lumea lui Soros.
Excelentă bisturiografie politică a momentului !
„Bisturiografie”, ha, excelent cuvînt, îmi place, ar trebui să intre în dicționar. Mulțumesc.