Cu atît mai puțin clienții societății civile. Am și eu mîndria mea.
Asta scriam în urmă cu 8 ani și ceva. Replay.
Nu am greșit nimic, doar nu am sesizat cît de implacabil va fi blestemul conținut în titlu și ironia sorții, pe care nu o gust deloc azi, cînd zombii din piață vor să adauge o tușă groasă cu… alegeri degeaba.
Acum se trezesc unii (Tăriceanu, cîțiva pesediști, cîțiva peneliști mîrîie ceva neclar) sau se fac că se trezesc. Acum e simplu de văzut, cînd o primești în față pe cale de consecință.
Piețarii !? În niciun caz. Mă enervează chiar cît de bine am enunțat problemele, pentru ca acum, spre smerirea mea, să fiu contemporan cu omul politic Șunci Radon, produs al societății civile, lozincar stupid, surogat vîndut drept… soluție. Produs al dezastrului în plan mental pe care am avut proasta inspirație să-l anticipez chiar în finalul postării. Nu, așa ghinion nu am anticipat că putem avea, e clar că am cobit. Nu această întrupare ! Nici ca glumă proastă. Ei, bine, iat-o, e aici, acum, se îndreaptă spre noi…