Să nu ne amăgim. Cel mai puternic adversar devine, cu fiecare an care trece, cretinizarea societății. Dacă nu vă place, nu citiți. Dacă citiți (lăsați teama de cacofonie, ăsta să fie cel mai grav defect stilistic), repet, dacă citiți, atunci să fiți conștienți că nu rămîne nimeni perfect imun la operațiunea de cretinizare.

Cum operațiunea a început, la scară națională, după 1989, inevitabil tinerii vor fi cei mai vulnerabili. În ciuda propagandei simpliste, comunismul sub Ceaușescu a avut perioade diferite, unele strict anticretinizare, ceea ce nu a mai fost cazul după revoluția lui Brucan, neotroțkistă, cînd s-a apăsat continuu pe pedala uniformizării în jos, a minimului efort intelectual, cuplat cu terorismul din mediile academice, parțial ocupate de urmașii vechiului Komintern.

Astăzi a apărut pe piață și în piață (nu puteam rata jocul de cuvinte) o nouă nouă generație, nu la fel de otrăvită ca Cornea A. (cacofonie intenționată), fiul lui Cornea P. (zis și), mai puțin încrîncenată ideologic, dar cu evidente semne de cretinizare. Nu se pot constitui în noul SA, proletariat revoluționar, cămăși negre sau orice altă formă de organizare pentru preluarea puterii doriți, dar nici nu e nevoie. Cretineii (sorry, o scurtez) sunt revoluționari instant, convocabili ad hoc cu o prelucrare internetică de cîteva zile, pe un fundal de tîmpire de decenii, însă. Li se dă o mantră de actualizat din setul pe care îl au inoculat aproape fără să-și dea seama și gata, bun pentru revoluție. Cum îi zice puiul de kominternist Volodea ăsteia de acum, ah, da, civică.