Merg cu Pleșoianu

Simplu și fără inutile încercări de a anticipa deznodăminte politice, atitudini și conjuncturi viitoare care ar trebui să-mi ocupe mintea cu o vînare de vînt epuizantă și demobilizatoare.

Merg cu Liviu Pleșoianu pentru funcția de președinte al unei republici care se definește constituțional ca suverană și independentă fără a fi astfel, inclusiv din cauza președinților anteriori, supuși plecați intereselor externe. Toți președinții anteriori și cu cel prezent. Cu speranța că președintele Pleșoianu va apăra constituția începînd exact cu articolul 1. Înțelegînd și asumîndu-mi riscurile ce decurg din încercarea de a fi liber într-o țară liberă. Nu mai am timp, nervi și dispoziție pentru bizantinisme rîncede prin care se alege praful de toate, inevitabil, fie și cu încetinitorul.

Merg cu Pleșoianu pentru cele pe care le-a spus și pe care apoi le-a respectat și pus în practică cînd a fost nevoie să sprijine vorba cu fapta.

Nu fac calcule politice de oportunitate și nu mă împovărez cu spaime induse sau cu o exagerare autoindusă a neîncrederii, firești pînă la un punct, în politicieni.

Cred că ar fi o alegere potrivită exact pentru că discursul său are fibră prezidențială, face apel la principii și comportamente simple, autentice, de bun simț. Nu am nicio îndoială că știe atribuțiile și limitele corespunzătoare lor ce revin funcției pentru care candidează. Încredere care se transformă în certitudine absolută de îndată ce sacrific 3 minute pentru a-i asculta pe un Johannis sau o Dăncilă. Dacă avem un președinte în funcție precum respectivul și o candidată la președinție a celui mai important partid politic așa cum o vedem, pariul pe Liviu Pleșoianu este categoric cîștigat din start. By default, cum ar spune partenerul nostru strategic.

Merg cu Pleșoianu pentru că am încredere că nu va face înțelegeri secrete și nici nu va ascunde sau permite altora să ascundă negocieri și acorduri vitale pentru securitatea și prosperitatea națiunii române.

Nu mă iluzionez că aș alege un om perfect. Sper, cu ceva mai mult optimism decît credeam că ar fi posibil, să pot vota și alege un om normal, rezonabil și motivat de patriotismul necesar funcției. Nu mă duc să aleg un vechil al Uniunii Europene sau un guvernator pentru liniștea SUA, vreau să aleg un român pentru a fi președintele românilor, apărător al interesului național. Interes definit prin legi, moșteniri istorice și prin evaluări ușor de făcut, indiferent de domeniul de interes, fie că vorbim de demografie, de educație, despre finanțe sau apărare.

Stăpînii străini fac eforturi continue să convingă pe cît mai mulți că e bine cu capul plecat, că nu avem de ales, că tot ce e rău ni se datorează și orice formă de progres li se datorează, motiv pentru care trebuie mereu să fim pedepsiți și taxați, ca să învățăm mai repede să fim civilizați ca ei. Chestie care, în mod ciudat, nu se întîmplă niciodată, cu toate că lecțiile sunt tot mai dure și taxele de școlarizare tot mai mari. Manipulare și înșelăciune pe care președintele Pleșoianu nu le va mai accepta.

Am această încredere și am de gînd să o pun în practică votîndu-l. Liviu Pleșoianu este candidatul meu. Simplu, cum scriam la început. Las frămîntările sondorilor de opinie, analiștilor îngrijorați și microfoanelor cu purtător.

3 comentarii

  1. Niciunul dar chiar niciunul dintre candidatii pentru functia asta blestemata de Presedinte al Romaniei n-a lasat sa se inteleaga vreodata ca n-ar apara … inclusiv Constitutia incepand chiar cu articolul 1 insa toti s-au sters la popou cu aceasta Lege Fundamentala a oricarui stat deci si cu acel atat de clamat articol 1 . Sa nu uitam ca , fiind inca membri UE ascultam cerintele UE . Coane , combati bine – cum ar fi spus Pristanda – deci lasa-l dracului de FB sau twitter si scrie articole d’ale matale caci , ai condei ! Fa din nou ca-n 2012 cand aveai cel putin zece comentarii zilnic ! Respect pentru un formator de opinii !!!

  2. Mulțumesc pentru vorba bună. Complimentul am să-l primesc cu puțintică precauție… „formator de opinie”, nu, doar unul care nu are suficientă disciplină să tacă mai des.

    Cu FB am fost demascat. Aplecarea spre facil, recunosc.

    Așa că voi comite ultima postare de acolo, aici. 🙂

    În 2012 chiar eram mai tînăr, mai proaspăt, din toate punctele de vedere. Acum, pe lîngă că încep să rămîn fără muniție, am dificultăți și cu identificarea țintelor. De ce să induc pe alții în eroare cînd nu mai văd pentru mine ieșiri. Doar speranța disprețuitoare de rău a celui liber mă mai ține încă. Nu știu de unde vine, important e că (mă) ajută. Cam în această logică voi prefera să nu aleg votul util, strict pentru sufletul meu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s