Aiureli și posibile aiureli

În afară de organizarea medicală, restul măsurilor sunt proaste, inutile, inaplicabile.

Peste puține săptămâni se vor cumula toate relele: urcușul tot mai abrupt spre vîrful epidemiei, epuizarea rezervelor alimentare cuplată cu micșorarea posibilităților de aprovizionare (inclusiv de la sursă pentru supermarket-uri), perturbarea totală a surselor de venit pentru mulți, cuplată cu dificultăți teribile pentru cei care au ce munci, dar nu pot ajunge sau nu pot să-și facă meseria datorită distanțării sociale.

Un simplu exercițiu mintal prin care să vă imaginați interacțiunile vă poate lămuri că nu ai cum să te aperi, cu excepția izolării totale.

Cadrele medicale nu pot fi protejate eficient fără recurgerea la metode ce țin de scifi mai mult decît de realități practice.

În mod real, dacă vrei să aibă impact, trebuie să închizi în casă bătrînii, să-i aprovizionezi cu de toate cu armata, însoțită de asistenți sociali și cadre medicale, să închizi și pe cei tineri care locuiesc în proximitatea bătrînilor lor, să testezi în masă și prezența virusului și posibila imunizare, prin depistarea anticorpilor – e un alt test, se pare că poate fi făcut mai rapid; englezii speră să facă asta curînd. Și toate astea cu speranța că, odată cu răspîndirea inevitabilă, numărul celor vulnerabili va fi mai redus statistic decît dacă nu-i izolai complet.

Despre cei grav bolnavi, indiferent de vîrstă, nici nu pot să-mi imaginez cum trebuie procedat, varietatea riscurilor și necesităților pentru ei e prea mare.

Imunizarea prin expunere, molipsire și vindecare pentru cei esențiali – medici, militari, experți în diferite zone, prin încercări pe grupuri mici de voluntari în putere îmi pare vitală, indiferent ce cred medicii, biologii, etc. Dacă funcționează măcar pentru o parte, partea aceea devine mult mai eficientă în tot ce întreprinde după.

Cu ruleta prin care să măsori un metru jumate sau cinci… poate doar să-i strîngi de gît pe cei ce repetă aiurelile astea de parcă nu știu cum se comportă specia umană de cînd există istoria.

Iar dosarele penale… doar dacă sunt foarte groase și grele pentru a strivi cu ele casta nemernică a procurorilor și judecătorilor corupți, cea care ne-a epurat competențele și anihilat inițiativele corecte pentru a cocoța în loc, la vîrf, pe cele mai tembele specimene.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s